Aproape că am fi putut vorbi despre o propunere vegetariană dacă, la final, n-aş fi "legat" toată treaba cu puţină smântână lichidă. Ce-i drept, cu doar 15% grăsime, dar probabil că tot nu poate fi neglijată de vegetarienii fundamentalişti :) Deşi, dacă mă gândesc bine, ei ar putea face abstracţie de acel moment final de pregătire a sosului. Altfel, Nea Sparanghel rămâne acelaşi prietenos, dulceag şi cuceritor prieten verde. Cu această ocazie vă voi povesti şi despre două amănunte pe care e posibil să nu le fi ştiut despre el: cât de uşor se curăţă şi cum poţi să-i menţii nuanţa inegalabilă de verde crud.

Aseară, la Guerrilla. am vorbit despre Ratatouille. Este prima oară când încerc această celebră şi fină tocăniţă de legume delicate, fierte în sos bun, de roşii cu busuioc. Am încercat să replic chiar varianta nu mai puţin celebrului şoricel din filmul de animaţie pe care sunt convins că voi, gurmanzi şi pasionaţi deopotrivă, l-aţi văzut măcar o dată. Nu sunt foarte mulţumit de ce-a ieşit, sigur îl voi repeta, dar vă voi spune mai departe inclusiv ce nu mi-a convenit de data asta.

Duminică dimineaţă am prins un soare frumos ca un surâs de fată pârguită, aşteptând bruma cea înţepătoare ca să-i maturizeze pe deplin rodul obrajilor ei parfumaţi şi pufoşi. Aşa că, în joacă, am făcut o treabă simplă şi tare sănătoasă, pe care eu o consider potrivită pentru zilele-astea aşa frumoase, că ţi se rupe sufletul la gândul ninsorilor şi negurilor ce le vor lua locul. Legumele coapte în cuptor se pot transforma uşor într-o salată foarte fină şi aromată, cu un efort minim şi pregătiri accesibile oricui.

Cred că, dintre toţi peştii, tonul mi se pare cel mai atrăgător din punctul de vedere al consistenţei şi structurii "seriose", fără farafastâcuri. Simplul fapt că pe grătar nu se lipeşte şi nu se împrăştie lasciv în toate părţile, ca mulţi alţi confraţi ai săi, mă îndreptăţeşte să consider tonul drept "un fripturist" de bună credinţă. De data asta îl combin cu o salată de legume fripte chiar la umbra lui, pe grătar.

Desigur, doar o salată de vinete. Dar nu una foarte obişnuită. Într-un amestec cumpătat cu câteva linguri de pastă de susan (tahina), ingredientul-cheie-minune al humus-ului şi al altor găteli de inspiraţie "Middle East". Vinete cu un gust special dat şi de alte câteva ingrediente pe care sunt convins că nu le folosiţi în mod obişnuit în salata clasică, sare.

Ei bine, dacă tot a trecut destulă vreme de când vă testam reacţiile pe Twitter cu una dintre variantele mele simple de caracatiţă, hai să vorbim mai pe larg despre ea. Mai pe larg în imagini, că vorbe n-ar fi prea multe. Mai ziceam pe-aici că fructele de mare par mult mai pretenţioase şi mai înfricoşătoare decât sunt de fapt. Dacă o farfurie de creveţi în pripă n-ar trebui să-ţi ocupe mai mult de 15 minute de când te apuci de gătit până te-apuci de mâncat, nici caracatiţa nu e cu mult mai complicată sau mai înghiţitoare de timp. Important e să ştii ce vrei de la ea, să cumperi ce trebuie şi să fie proaspătă. Ca puişorul ăsta de mai jos, despre care povestim în continuare.

Un aperitiv absolut savuros, pe care nu-l faci în fiecare zi, dar după care sigur tînjeşti de la o ocazie la alta. Parfumat nevoie mare, surprinzător prin diferenţa aromelor care-i compun gustul complet şi explozia delicioasă. Nu exagerez, ăsta mi se pare cuvîntul cel mai potrivit: o explozie de parfumuri proaspete. Complet vegetal. Unul dintre acele aperitive cu care îţi poţi năuci ireversibil oaspeţii, dar pe care parcă-ţi vine să-l ţii doar pentru aceia mai speciali.

Aproape că am fi putut vorbi despre o propunere vegetariană dacă, la final, n-aş fi "legat" toată treaba cu puţină smântână lichidă. Ce-i drept, cu doar 15% grăsime, dar probabil că tot nu poate fi neglijată de vegetarienii fundamentalişti :) Deşi, dacă mă gândesc bine, ei ar putea face abstracţie de acel moment final de pregătire a sosului. Altfel, Nea Sparanghel rămâne acelaşi prietenos, dulceag şi cuceritor prieten verde. Cu această ocazie vă voi povesti şi despre două amănunte pe care e posibil să nu le fi ştiut despre el: cât de uşor se curăţă şi cum poţi să-i menţii nuanţa inegalabilă de verde crud.