Am găsit un borcan de pepeni muraţi pe raftul cu "specialităţi" al unui magazin din cartier, patronat de nişte turci. Nu cred că mai cumpărasem vreodată aşa ceva şi m-am gândit să-i aşez într-un preparat în care ei să constituie tenta dinamică, impulsivă a gustului. Aşa că am găsit de cuviinţă să-i combin în garnitura coaptă a unor pulpe de pui, lângă ciuperci proaspete şi într-un sos alb cu mult vin. O poveste simplă, rapidă, spusă mai mult de pozele ce urmează.

Ingrediente pentru patru porţii: pulpe de pui - patru bucăţi potrivite, întregi, cu piele; ciuperci - vreo 10-12 bucăţi, nu prea mari; pepeni muraţi - doi sau trei, micuţi şi puţin storşi de saramura din borcan; usturoi - doi căţei; jambon semiuscat - două felii nu prea groase; rozmarin verde - o crenguţă; vin alb sec - o cană; cremă de brânză - 200 g; sare, piper.

Pasul 1. Am curăţat ciupercile de primul strat exterior şi le-am tăiat pe verticală. Am curăţat usturoiul şi l-am strivit sub lama cuţitului.

Pasul 2. Am tăiat jambonul în bucăţele mici.

Pasul 3. Am încălzit jumătate din cantitatea de jambon într-o tigaie mare, antiaderentă, până ce grăsimea s-a topit parţial.

Pasul 4. Am prăjit pulpele de pui în tigaia cu bucăţele de jambon până s-au rumenit pe ambele părţi.

Pasul 5. Am scos pulpele de pui pe o farfurie. În aceeaşi tigaie am pus: restul de jambon, ciupercile, usturoiul, feliile de pepene murat. Am amestecat bine toate ingredientele până ce bucăţelele "noi" de jambon au început să sfârâie, după care am acoperit şi am înăbuşit totul sub capac, cinci minute.Am adăugat acele de rozmarin, puţină sare (pepenele murat are deja sare pe care o împrumută întregii compoziţii) şi piper şi am mai amestecat un minut, pe foc.

Pasul 6. Am pus pulpele de pui într-un vas termorezistent de sticlă (feriţi-vă să folosiţi vase de metal în cuptor!), am pus compoziţia din tigaie deasupra şi printre pulpe. Am turnat vinul şi am pus vasul în cuptorul preîncălzit. Am copt totul la foc mediu, timp de aproximativ o jumătate de oră.

Pasul 7. După o jumătate de oră, am scos vasul din cuptor şi am scurs într-un castron trei sferturi din sos. Am pus vasul înapoi în cuptor pentru alte douăzeci de minute.

Pasul 8. După ce sosul din castron s-a răcorit, l-am amestecat cu crema de brânză şi am obţinut un sos alb destul de gros.

Când pulpele au fost pătrunse (am verificat înţepând cu furculiţa până la os; când sucul scurs prin găurile lăsate de furculiţă a fost clar, fără tentă rozalie, pulpele au fost gata), am trecut la aşezarea pe farfurie. Simplu: pulpa de pui, garnitura din ciuperci, rondele de pepene murat, bucăţele de jambon şi câteva linguri din sosul alb.

În timpul pregătirii, acreala pepenelui murat a pierdut din forţă, a devenit mai blândă şi a echilibrat gustul alături de sosul delicat şi catifelat. Jambonul a adus preparatului o aromă discretă, de carne matură, semipreţioasă. Toată povestea este, până la urmă, doar un pretext pentru o formulă inedită în care te poţi bucura de pulpele de pui rumenite şi bine pătrunse. Două amănunte care au contribuit la gustul desăvârşit al poveştii: pulpele s-au îmbibat de vinul alb sec şi s-au copt cu ajutorul lui, iar amestecul de sos cu cremă de brânză s-a dovedit a fi o idee bună.