Am privit circumspect, acum vreo două luni, procesul de amenajare al fast-food-ului Nordsee din Piaţa Victoriei. Ştiam că, indiferent de cât de mult ar fi scăzut preţurile de închiriere din cauza crizei, ditamai spaţiul de la parterul America House nu avea cum să coboare la un nivel neglijabil. Mă gândeam, în acelaşi timp, că plasarea unei noi variante "de prânz" într-o zonă guvernată de City Grill şi aflată la discreţia tuturor companiilor de livrări la birou nu era chiar o mişcare deosebit de inteligentă. Speram, însă, în renumele din străinătate al brandului Nordsee, în dorinţa de a se alimenta sănătos şi variat a birocraţilor din zonă, în oportunitatea noutăţii pe care ar fi putut s-o aducă în zonă acest newcomer.

În primele zile după deschidere, Nordsee a reuşit să-şi pună în cap o mare parte din "locatarii" America House. Fie din cauza defectelor clădirii, fie din cauza unor burlane de evacuare ale hotelor Nordsee prost montate, în America House a mirosit puternic a peşte prin toate birourile. Dar nu a orice peşte, chiar dacă fie şi cel mai apetisant miros de mâncare devine foarte repede supărător atunci când te caută pe unde nu ai chef de el şi mai ales acolo unde lucrezi şi petreci minimum opt ore ale zilei. În birourile din clădire mirosea a peşte prăjit, a ulei încins, în care se prăjeşte peşte. Nu miroase-a bine, nu-i aşa?

Apoi au apărut propunerile de meniu şi preţurile aferente. În majoritate, Nordsee îşi prepară meniurile tip fast food cu produse congelate. Crochete, baghete, file-uri, legume, majoritatea preparate direct congelate, prin metoda atât de blamată de medici şi de principiile unei alimentaţii corecte. Asta în ciuda fructelor de mare şi bucăţilor de peşte proaspăt, expuse  cu graţie, în covor de gheaţă, ca în cea mai veritabilă piaţă "udă" din România sau de-aiurea.

Chiar şi panourile POSM cu care Nordsee îşi imaginează că-şi poate ademeni clienţii sfidează condiţiile de piaţă ale zonei, insistând cu preţuri astronomice şi imagini deloc ademenitoare. De exemplu, în ultimele trei-patru săptămâni, în faţa intrării tronează un mic panou cu, probabil, "vedeta" meniului: somon "proaspăt" (vreo trei sau patru "degeţele", legume de culori prea vii pentru a nu fi congelate, paste fierte şi un sos albicios tulbure. Îmi scapă numele din meniu al propunerii Nordsee, dar preţul pentru această poză este de fix 42 de lei. O încântare, ce mai...

Eu însumi am intrat într-o seară în fast-food-ul despre care vă povestesc şi am cumpărat, de curiozitate, unul dintre cele mai ieftine produse din meniu: cutie de creveţi, la "numai" 18 RON. Ce am primit la banii ăştia? Fix 12 creveţi cu dimensiunea maximă de doi centimetri şi jumătate, tăvăliţi într-un pesmet dur, fioros, prăjiţi în baie de ulei. Erau aproape casanţi, iar ceea ce fusese carnea de crevete devenise un fel de chewing-gum cu gust puternic de ulei. Aş fi putut să înmoi aceste minunate perle de colesterol într-un apetisant sos de maioneză, dar l-am refuzat cu un zâmbet. Nu eram demn de aşa o trataţie. În rest, la Nordsee poţi mânca mult peşte prăjit, mult peşte congelat, diverse garnituri mai mult sau mai puţin uleioase, toate la nişte scoruri ce pot reprezenta un challenge chiar şi pentru prosperii executivi de pe la BRD, Cosmote, Ţuca şi Asociaţii şi toţi ceilalţi locatari ai clădirilor din zonă.

Din punctul meu de vedere, Nordsee deturnează cinic sensul peştelui şi al fructelor de mare. Asta în mijlocul unei naţii care consideră oricum că peştele e "fudulie", că merită mâncat doar pentru că zic unii că ar fi sănătos, că oricum nu ţine de foame şi că nu ar putea vreodată să înlocuiască porcul sau ciorba de burtă. Nordsee sfidează sau pur şi simplu ignoră orice lege şi orice logică de marketing privind situaţia concurenţială în spaţiul în care tocmai s-a instalat, pare un fel de extraterestru picat din întâmplare printre oameni şi, probabil, îşi va lua zborul la fel de contrariat că nu i-a mers în punctul de lucru din Piaţa Victoriei. Asta după ce, guri cam năclăite de invidie (sic!) boscorodesc despre oameni cărora li s-a cam aplecat şi în locaţia Nordsee din Băneasa Shopping Mall.

Ce-aş mai putea spune? Că sigur peştele nu poate fi produs de fast food. Că până şi în restaurantele "marine" consacrate din Bucureşti (Lotca, Mama Leone, Mesogios etc.) e mare loterie în ceea ce priveşte prospeţimea mărfii sau iscusinţa bucătarilor. Că încă aştept acel restaurant cu specific marin în care să intru oricând cu plăcere şi fără urmă de teamă. Că, probabil, Nordsee va dispărea din Piaţa Victoriei în cursul acestui an, întărind convingerea unora că acel spaţiu e "cu ghinion" pentru orice business care încearcă să se înfiripe acolo.