Cum ar spune un amic de-al meu (nu-l ştiţi voi...), "curcanul rulează fin". În mâncare, curcanul e un pui care a apucat să se facă mai mare decât o găină, doar că e mai suculent şi mai gustos. Aşa că, dacă uneori vă trece prin cap să căutaţi o alternativă la pieptul de pui, la fel de "sigură" pentru dieta voastră, curcanul sigur va face un pas înainte, cu gând să vă farmece pe loc prin culoarea rozalie a cărnii şi prin consistenţa prietenoasă. Azi l-am pregătit cu ciuperci multe, tăiate mare, să simtă maistrul că muşcă sănătos din treburi sănătoase :)

Ingrediente. Pentru vreo 6 porţii: piept de curcan - aprox. 1 kg; ciuperci mari, sănătoase - vreo zece bucăţi; usturoi - 5-6 căţei; suc de roşii gros - 1 litru; busuioc - o mână bună, cimbru uscat - o linguriţă; sare, piper, ulei de măsline.

Pasul 1. Am fript pieptul de curcan pe o tablă inoxidabilă încinsă. Asta pentru că am vrut să verific cum funcţionează treaba cu tabla. Altfel, de fript pe grătar. Pe ambele părţi, cât să rămână rozaliu la mijloc. Nu mi-am propus să pregătesc complet curcanul pe tablă, ci doar să prindă puţină aromă de carne friptă. Când s-a răcurit puţin, am tocat pieptul de curcan în cuburi potrivite pentru furculiţă.

Pasul 2. Am spălat rapid ciupercile, cât să nu se îmbibe cu prea multă apă. Le-am şters bine cu un prosop curat şi le-am tăiat în bucăţi mari, cu tot cu picioruşul. Adică vreo şase cuburi din fiecare ciupercă. Dacă nu găsiţi ciuperci mari, le puteţi lăsa întregi pe cele cumpărate.

Pasul 3. Am curăţat usturoiul şi l-am crăpat sub latul lamei cuţitului.

Pasul 4. Am încins vreo cinci linguri de ulei de măsline într-un wok şi am prăjit puţin usturoiul. Nu mai mult de trei-patru minute. Am adăugat cuburile de carne şi am prăjit înăbuşit, amestecând cu o spatulă de lemn, vreme de vreo zece minute. Până ce carnea s-a rumenit puţin. Am pus apoi ciupercile şi am amestecat bine totul. Am acoperit cu un capac, am lăsat focul mediu şi am lăsat să fiarbă înăbuşit aproximativ zece minute, amestecând din când în când.

Pasul 5. Am tocat busuiocul, l-am amestecat cu ingredientele din wok. Am pus apoi sucul de roşii,  cimbru, sare şi piper, am amestecat şi am lăsat, tot pe foc mediu, să scadă bine. N-a durat mai mult de 20-25 de minute. După ce am stins focul, sosul a continuat să se îngroaşe, astfel încât, până s-a răcit, scăpasem de marea de sos roşu, totul avea o consistenţă uşor vâscoasă.

Am ajuns cu el al birou într-o caserolă mare, cu capac, numai bun de pus în farfurie. Nu se răcise complet, dar putea fi mâncat chiar în acel moment. Ceea ce s-a şi întâmplat, cei cinci fantastici pe care i-am găsit în formaţie completă devorând cu tot cu bonus tot ce au găsit în cutie. Verdictul a fost sincer: "Acum, de foame, e ok..." :)

Socoteli: timp - aprox. 60 de minute; bani - aprox. 7.5 RON / porţie.