Ieri am găsit un file foarte frumos de şalău "de Nil". N-am stat prea mult de vorbă pentru că nu vorbesc niciun dialect de prin partea locului, dar sigur ne-am plăcut de la prima vedere. Nici măcar vagile mele amintiri de afrikaans, dobândite de pe vremea când peregrinam pe oceane îndepărtate, nu m-au ajutat să-i spun pe înţelesul lui că îl respect şi că îl admir. Dar e posibil să fi înţeles asta când l-am luat acasă şi i-am dat un nou sens în viaţă. Cu o pastă de ciuperci pe care am făcut-o pentru prima dată şi pe care v-o propun şi vouă.

Ingrediente. Pentru 2-3 porţii: file de şalău - 300-400 g; ciuperci proaspete - 400 g; ceapă verde - 2 fire; ceapă roşie - 2 bucăţi mici; unt - 20 g; ou - 1 buc; miez de pâine neagră înmuiat în smântână - o mână; smântână - 100 ml; usturoi - un căţel; piper, sare, 3 seminţe de cardamom, pătrunjel, ardei iute, ulei de măsline.

Pe Domnul Şalău l-am tăiat în câteva felii mai groase. Apoi i-am dat un strop de sare, unul de piper şi un altul de ulei de măsline. Am întins bine cele trei ingrediente pe feliile de peşte şi l-am lăsat să mediteze o vreme, cât am făcut pateul de ciuperci.

Într-un castron mare, ca să am loc de amestecat şi ca să nu mă stropesc prea tare, am mărunţit cu un mixer / tăietor vertical electric (că nu mai ştiu cum să-i spun, dar îl recunoaşteţi voi în imagine) ciupercile, usturoiul, una dintre cepele roşii, ceapa verde, miezul de pâine înmuiat în smântână.

Am obţinut o pastă destul de groasă în care am pus restul ingredientelor: ou, sare, piper, cardamom pisat în mojarul de piatră şi o mână de frunze de pătrunjel. Am pus şi un strop de ulei de măsline.

Într-un vas termorezistent, uns cu ulei de măsline, am aşezat feliile de şalău, lăsând cât mai mult loc între ele. În spaţiile rămase am pus pateul de ciuperi, nivelându-l la suprafaţă. Am aşezat peste toată treaba asta rondele de ceapă şi bucăţele de unt şi am pus vasul la cuptorul preîncălzit. La foc mediu, aproximativ 30 de minute.

Nu mi-a părut deloc rău pentru noul experiment. Pateul de ciuperci a rămas cremos şi pufos la coacere, a devenit ceva mai ferm, şi-a păstrat forma între feliile de peşte şi, mai ales cu ajutorul miezului de cardamom, a parfumat într-o manieră nouă şalăul meu, altfel destul de plictisit şi fad în lipsa mirodeniilor potrivite. Cred că poate fi o combinaţie pe care aţi putea s-o încercaţi pe parcursul Postului, în zilele cu dezlegare la peşte. Asta dacă v-aţi plictisit de eternul peşte tăvălit prin făină şi prăjit în ulei. Ceea ce eu îmi permit să sper că aşa e :)

Socoteli. Timp: preparare - 15 minute; coacere - 30 minute. Bani: aprox. 5 RON / porţie.