"Risotto cu..." poate fi oricând catalogată cu mare uşurinţă ca o serie infinită de variante în care poate fi pregătit orezul frumos, bun, cu bob lung şi suplu. În definitiv, metoda fierberii treptate a orezului este aceeaşi, complet diferită de clasicul "pilaf". Doar celelalte ingrediente diferă, legumele, cărnurile, peştele sau fructele de mare, tipurile de brânză şi chiar fructele mutând limitele fanteziei dincolo de repetitivitatea banală care uneori se instalează prea confortabil în obiceiurile noastre alimentare.

Ingrediente. Pentru 2 porţii: orez cu bobul lung - 150 g; supă limpede, de pui - 1 litru; unt - 40 g; kaiser slab, afumat, fără şorici - 50 g; vin alb sec - 100 ml (un pahar mic); ceapă roşie - o bucată; mazăre - 100 g; parmezan, sare şi piper.

Am făcut supa dintr-o spinare întreagă de pui, un morcov, o bucată mică de păstârnac, una de ţelină şi o ceapă, fierte aproximativ două ore la foc foarte mic. Dacă nu aveţi timp, puteţi înlocui această metodă sănătoasă şi naturală cu două cuburi de concentrat, dizolvate într-un litru de apă clocotită.

Am topit trei sferturi din bucata de unt într-o tigaie mare. Am călit ceapa în untul fierbând, aproximativ cinci minute, până a devenit moale şi străvezie. Am tăiat şunca afumată în cuburi mici şi am pus-o în tigaie, lângă ceapă. Am călit încă cinci minute, la foc mediu, amestecând cu spatula de lemn.

Am pus apoi orezul spălat şi uscat şi l-am prăjit cu restul ingredientelor, timp de 2-3 minute. Am pus apoi vinul şi am continuat să amestec pînă ce acesta s-a evaporat aproape complet. Aromele ce se ridică din tigaie la momentul ăsta sunt imposibil de descris. Vaporii buni de vin alb, purtând cu ei şi aroma de şuncă afumată, unt şi ceapă călită... Merită să încercaţi.

Am început apoi să încorporez supa de pui, câte un polonic, pe măsură ce orezul a absorbit zeama din tigaie. E posibil să nu aveţi nevoie de toată supa.

Când bobul de orez a fost fiert (nu prea moale, ferm, dar suficient de pătruns), am adăugat mazărea (din conservă, gata fiartă). Am amestrecat repede, cu două spatule de lemn, cu grijă să nu zdrobesc nici orezul, nic mazărea. la final, am amestecat repede şi restul de unt şi parmezan ras.

Pare simplu, nu? Chiar este! Mai ales că, aşa cum vă spuneam şi la alte variante de risotto, marele avantaj al acestei metode de fierbere este că ai mereu controlul total asupra gradului de fierbere al orezului. E complet diferit faţă de metoda clasică, în care orezul acoperit complet cu apă fierbe...până seacă apa. Şi gata :)

Socoteli. Timp: aprox. 40 de minute. Bani: aprox. 4 RON / porţie.