Nu. Oricât aş încerca, nu aş putea scrie "dovlecei" în loc de "courgettes". Sau "curjăţi", cum zice Naşul mucalit :) Diferenţele sunt destuld e mari între ei, chiar şi în cazul unor dovlecei foarte tineri. Întotdeauna, ăştia sunt mai sămânţoşi, mai rigizi, mai complicaţi decât c ourgeţii. Şi parcă, după experienţa de azi, cei din urmă se pătrund mai repede, şi au gust mai "verde" decât prietenii lor cei albicioşi. Asta nu vă împiedică să folosiţi pentru treaba asta nişte dovlecei tineri şi cât mai plăpânzi. Hai să vedem ce-am încropit azi cu ei şi cu o umplutură de mare calibru :)

Ingrediente. Pentru patru porţii: courgettes - 4 bucăţi de dimensiuni medii, carne tocată de vită - 250 g, usturoi - 4 căţei, ceapă - 2 mici, mărar, oregano, suc de roşii, sare, piper, unt (50 g), ulei de măsline, vin alb sec - 50 ml, suc de roşii - 2 căni.

Preparare. Am spălat cei patru dovlecei verzi şi am tăiat capătul dinspre tulpină. Apoi am tăiat fiecare bucată în jumătăţi, pe lungime, apoi în sferturi, pe lăţime. Adică am avut câte patru bucăţi din fiecare courgette. Am fiert apă într-o cratiţă, am pus sare când a clocotit, apoi am pus courgeţii la opărit aproximativ un sfert de oră, să se înmoaie nu foarte tare, mai mult să se aburească bine.

I-am sclătit apoi cu apă rece şi i-am lăsat să se răcească, ocupându-mă de sos. Când s-au răcorit, am scobit cu o lingură miezul din fiecare sfert cât să rămână suficientă pulpă, dar să nici nu fie prea groşi.

Sosul. Într-un castron, am amestecat carnea tocată cu sare, piper, oregano şi mărar proaspăt tocate. Am mai pus ceva mirodenii, dar nimic ieşit din comun, puneţi exact ceea ce vă place într-un amestec de carne care e bine să păstreze arome proaspete, nu foarte condimentate sau prea puternice.

Am curăţat, spălat şi tocat mărunt ceapa şi usturoiul. Le-am călit cinci minute la foc mediu în unt şi ulei de măsline. Nu am încins amestecul de grăsimi înainte de a pune ceapa şi usturoiul, doar am aşteptat să se topească untul. Am călit amestecând tot timpul în tigaie.

Am adăugat apoi amestecul de carne şi ierburi. Am amestecat bine, cu o spatulă de lemn, desfăcând carnea în granule şi avânde grijă să se pătrundă uniform. Am lăsat tigaia pe foc aproximativ 20 de minute, amestecând aproape tot timpul. Când carnea a fost aproape pătrunsă, am pus vinul şi am continuat să amestec.

Am pus apoi sucul de roşii, am amestecat, am acoperit cu capac şi am lăsat să fiarbă înăbuşit alte 20 de minute.

Sosul a fost gata când majoritatea lichidului s-a evaporat şi conţinutul tigăii a rămas gros, bine legat. Am umplut fiecare bucată de gourgette cu sos de carne, cu ajutorul unei linguri. Nici să dea pe-afară, nici să rămână prea golaşi. Am ornat fiecare bucată cu miez de nucă şi fâşii de parmezan.

Au stat aproximativ o jumătate de oră (15 minute la foc puternic, 15 minute la foc mediu) în cuptorul încălzit cu 15 minute înainte. Parmezanul s-a topit peste sos, sosul s-a legat şi s-a copt bine, iar legumele s-au pătruns cât să nu fie foarte moi, ci mai degrabă al dente. Savorile sosului s-au echilibrat perfect cu gustul proaspăt, de grădină bine udată, al prietenilor noştri verzulii.

Socoteli. Timp: aproximativ 90 de minute, din care timp activ aproximativ 40. Preţ / porţie: aproximativ 2.5 euro / porţie. În bani româneşti sigur iese mai ieftin, voi reface calculele de îndată ce voi încerca din nou această variantă acasă.