Am destul de multe cărţi de / despre / cu gastronomie. Cea mai mică are vreo 150 de grame şi tot atâtea pagini. Se cheamă "Cook's Pocket Companion" şi a fost editată de Pavilion Books în 2007. Cea mai mare este gigantul "Culina Mundi", care arată şi cântăreşte cam cât un metru cub de gresie. Am dat o grămadă de bani pe ea, dar am deschis-o până acum doar de vreo două ori. Şi atunci doar
...E greu vara cu gătitul? Nici pomeneală. Dacă te mişti repede şi dacă nu te-apucă învârtitul în cătiţi tocmai când e căldura mai greu de suportat, ai şi vara multe motive de bucurie gastronomică pentru cei din jurul tău. Aţi putea spune lesne că varza călită, cu un cârnat rumen lângă ea, pică fix ca nuca-n perete la prânz, într-o zi de vară. Mai departe am să vă povestesc pe scurt câteva trucuri cu ajutorul cărora varza face faţă cu brio unei zile toride.
...Salut, Andi! Eu de obicei cumpăr creveţi de la Metro pentru că prefer să-i cumpăr proaspeţi. Nu-mi plac deloc creveţii congelaţi. Preţul lor diferă în funcţie de două lucruri: dacă sunt cruzi sau prefierţi şi cât sunt de mari. Cei prefierţi pot fi de pe la 23-25 de lei kilogramul cei mai mici, până pe la 38-40 sau chiar mai mult cei mai mari.
N-am găsit niciodată creveţi cruzi sub 40 RON / kg. Cei cruzi sunt crenuşii, translucizi. Cei prefierţi sunt de culoare portocalie. Cel mai bine e să cumperi o cantitate potrivită pentru ceea ce vrei să faci cu ei. Asta ca să nu ţi se pară că laşi în magazin prea mulţi bani dintr-un singur foc
Şi încă o sugestie: dacă te decizi să-i iei de la Metro, ţine cont că sâmbăta dimineaţa fac aprovizionarea la departamentul de peşte şi fructe de mare. Spor!
Nu vă place să curăţaţi ceapă? Surprinzător, nici mie. De-asta prefer să dureze cât mai puţin toată operaţiunea asta. Şi, în general, probabil că ar trebui să scurtăm cât putem de mult operaţinile care nu ne plac. Cu ceapa e destul de simplu. Metoda celor trei tăieturi mă ajută să o curăţ bine şi foarte repede.
...Oricâte circumstanţe atenuante am încerca să-i găsim, gâsca e orătanie cu multe melicuri şi tabieturi de coană mare. Cu mai mult timp în urmă, soacra mea cea mare şi gastronoamă a scăpat către odraslele ei (naturale şi de căpătat) mândreţe de piept de gâscă sortit răbdătorului cuptor de la Bucureşti. Numai că înainte de botezul flăcărilor şi dogorii frăgezitoare, a avut nevoie de mici preparaţii.
...Ieri scriam cu destul năduf că tare mi-e mie teamă că majoritatea fricilor de bucătărie ale oamenilor obişnuiţi au fost create şi alimentate în mare măsură de "bucătarii model", de bucătarii de televizor, de toţi acei "guru" care au stabilit în conştiinţa publicului standarde intangibile şi care le-au dat privitorilor impresia că lor le va fi întotdeauna imposibil să atingă presupusa perfecţiune filmată.
...Salut. Găseşti sos de soia în mai toate magazinele mari (hiper mega giga super ultra marketuri etc.). Ba chiar şi în magazinele alimentare mai mici, de cartier. Majoritatea gamelor de mirodenii produc şi astfel de sos, îl găseşti în sticle micuţe, sosul are culoare închisă. Asta dacă te mulţumeşti cu ce produc ei. Dacă vrei ceva mai “adevărat”, caută bandul Kikkoman (probabil cel mai consumat în toată lumea). E mai scump, dar e şi mai “adevărat”. O altă variantă ar fi, dacă eşti în Bucureşti, magazinul chinezesc cu ingrediente de la mama lor, de pe Şoseaua Colentina colţ cu Strada Sportului. Am scris pe larg despre el.
Adela, ca în multe alte cazuri, cred că şi asta e chestie de gust. Şi dă-mi voie să mă mir puţin că întrebarea vien de la o fată
Fete care să prefere şaorma de berbec în comparaţie cu eternul pui…mai rar. Deci deja vorbim lucruri serioase.
După gustul meu, sunt două locuri unde (e drept, foarte rar şi din ce în ce mai rar) aş merge la o şaorma de berbec. Prima e la Sultan, măcelăria turcească din Crângaşi, de unde-mi iau destul de des carne de vită şi de berbec pentru gătit. Tot de-acolo mă aprovizionez cu condimente turceşti şi pastă de susan (tahina) pentru humus. Băieţii de-acolo ştiu multe despre carne şi despre condimente, chiar dacă nu par la prima vedere. Am descoperit-o pentru că o scurtă perioadă am lucrat în zonă.
A doua ar fi lângă Gara de Nord, pe Duca, la Haleala, vizavi de Gipo Pescar. “Diferenţiatorul” lor este sosul de curry, probabil că sunt singurii din bucureşti care o fac cu aşa ceva şi zău că nu e rea deloc. De asta am aflat de la Doru, care a făcut o pasiune pentru ei. La Haleala au chiar şi cont pe Twitter. Şi încă un pont: şaorma fără cartofi e mult mai bună. E şi mai puţin nesănătoasă, şi mai bună la gust dacă preferi să simţi mai pregnant gustul condimentelor şi al cărnii. În definitiv, lipia e suficientă pe postul de “garnitură neutră”. Încearcă şi zi-mi cum ţi s-a părut.
O premieră şi pentru mine: noaptea trecută am curăţat trei homari de aproximativ un kilogram fiecare. Aşa că am făcut şi un filmuleţ care, deşi se termină brusc, sper să vă fie de... Citeşte continuarea »
SALATĂ "FINOCELLA" (CU FENICUL ŞI MOZZARELLA)