Ei da, după prima încercare apar şi micile trucuri. Mai ales atunci cînd a doua oară încerci o variantă cu ceva cărnet sau niscaiva ficăţei plapînzi, de pasăre. De data asta, aluatul a fost ceva mai fraged, am pus mai mult unt în el, dar n-a ieşit sfărîmicios după coacere, aşa cum îmi era teamă că se va întîmpla. Şi încă o şmecherie: compoziţia trebuie scursă bine de sos înainte de a o aşeza în tavă, peste foaia de aluat.

ALUATUL. Două căni de făină, un ou, zece linguri de lapte, sare. După ce am încorporat toată compoziţia, am adăugat aproape jumătate de pachet de unt, pe care l-am frămîntat bine, pînă a intrat complet în compoziţie. Modelat în formă de minge, înfăşurat în folie de plastic şi ţinut în frigider o oră şi ceva.

Între timp, COMPOZIŢIA. O caserolă cu ficăţei de pasăre, spălaţi, scurşi bine de de toate, apoi tăiaţi în bucăţele potrivite. Căliţi cu o ceapă mare, tăiată rondele subţiri, cu cîte o jumătate de ardei capia roşu şi verde, sare, piper, cimbru, un praf de turmeric. Pe foc mare, amestecînd tot timpul cu spatula de lemn. N-am avut timp să las totul să scadă, aşa că am strecurat sosul cînd se înăbuşiseră bine toate ingredientele.

Am lăsat compoziţia să se răcorească, timp în care am bătut două ouă într-un castron. Apoi am scos aluatul din frigider, l-am întins într-o foaie nu prea groasă, cu sucitorul, pe masa presărată cu făină (nu uitaţi că şi sucitorul trebuie frecat cu puţină făină înainte de a începe întinsul aluatului) şi am aşternut foaia în vasul termorezistent, acoperind pereţii verticali şi marginile. Am aşezat ficatul cu ceapă şi ardei în vas, scurgînd cît mai bine de sosul rămas printre ingrediente. Am distribuit compoziţia pe toată suprafaţa tăvii.

Înainte de a băga vasul în cuptorul încins, am turnat peste toată povestea cele două ouă bătute şi două fire de ceapă verde, tăiate rondele. Aproximativ 30 de minute la cuptor, et voila! E clar că a ieşit mai bine decît primul, aşa că avem motive să perseverăm. Spor.